Mănăstirea Seaca Muşeteşti


Categorie: Mănăstiri
Perioada: 1518
Importanta: A
Cod LMI: OT-II-a-A-09024
Adresa:
Localitate: sat SEACA; comuna POBORU
Judet: Olt
Regiune: Oltenia

Ansamblul cuprinde:

Imagini

Mănăstirea Seaca Muşeteşti Mănăstirea Seaca Muşeteşti Mănăstirea Seaca Muşeteşti Mănăstirea Seaca Muşeteşti Mănăstirea Seaca Muşeteşti Mănăstirea Seaca Muşeteşti

Imagini de arhiva

Nu exista imagini de arhiva
 

Localizarea aproximativa, la nivel de localitate


Descrieri/Comentarii

clau99 / 28-Dec-2011

 CEL MAI VECHI LOCAS DE INCHINARE DIN OLT

SEACA-MUSETESTI

 In mijlocul codrului Seaca ,intr-o frumoasa poiana a vaii cu numele codrului pe care il strabate la marginea nordica a comunei Poboru,se gaseste biserica fostului schit Seaca -Musetesti.Valea o ascunde atat de bine incat nu se vede de cat cand se ajunge destul de aproape,venind pe matca vaii dinspre Albesti,s-au urcand drumul forestier ce strabate jumatate din satul format in jurul manastirii de robii si actualmente urmasii fostilor robi ai acestea.Se afla intr-o zona pitoreasca data de padurea seculara cu acelasi nume declarata arie protejata(2145 ha) si a fost candva egala si rivala manastirilor Cozia,Cotmeana,Govora,Glavacioc.

Biserica ce poarta hramul Adormirea Maicii Domnului,face parte din categoria ctitoriilor boieresti de dimensiuni reduse,dupa puterea economica a ctitorului,anume 14,30/4,50,avnd o dubla functie: de cult si funerara.Tracand peste elementele de arhitectura mai mult sau mai putin spectaculoase ,biserica se remarca prin lipsa usilor imparatesti care o face aproape unicat dar si prin zidurile de aproape 1m grosime.Istoria ei pe cat de zbuciumata pe atat de nedreapta ,incepe la inceputul sec 16 ,pe vremea cand romanii isi gaseau scapare in desimea codrilor,cand un boier Manea venit din Dragasani pentru a se adapostii de dusmani ,se aseaza in valea Secii,dus acolo de un porcar .De teama sa sa nu i se destainuie ascunzatoarea,l-a ucis apoi spre pocainta a zidit aceasta manastire iar legenda spune ca nu afost de ajuns caci Dumnezeu a randuit sa se darame la o zi mare omorand multi crestini.La Arhivele Statului se afla Condica Schitului Seaca,in care printre altele se gasesc si doua hrisoave ce o dateaza .Astfel ,primul act din 19 iulie 1509,de la domnitorul Mihnea 1 cel Rau(aprilie 1508-oct 1509) fiul luiVlad al 3 Tepes,( ucis pe scarile bisericii din Sibiu).Acesta intareste lui Grozea stapanirea peste partea de mosie cumparata in Seaca ,din gura Seacai(Seacovei)-se enumera apoi toate celelalte parti ale mosiei Seaca ­Musetesti,dar nu se pomeneste nimic de manastire.Al doillea act ,un hrisov de la Neagoe Basarab(1512_1521 marele voievod si sfant al Bisericii),prin care se intareste stapanirea peste partea de mosie si sat ,cumparate de Manea ,fost clucer si confirma donatia.Printre altele , in acest hrisov din 16 septembrie 1519 , se face referire la manastire ,,Seaca ...la satul Musetesti,unde este hramul atotcinstitei si preacuratei stapanei noastre de Dumnezeu si pururea fecioara Maria,cinstitei si slavitei ei Adormiri si cinstitului parinte egumen si tuturor fratilor ce vietuiesc in acest loc ,ca sa le fie in stapanire satul cu numele Musetesti toti si cu tot hotarul''......Reiese ca manastirea era organizata si ca exista inca mai dinainte Se prezuma anul ridicarii bisericii intre 1510 -512,in vremurile tulburi dintre moartea lui Mihnea cel Rau si urcarea pe tron a binecredinciosului domnitor Neagoe Basarab,iar intregul complex monahal s-a ridicat intre 1512-1519,fara a se putea preciza anul cu exactitate.

Se cuvine sa ne aplecam asupra ctitorului acestui sfant locas ale caror destine s-au despartit avand in vedere dorinta acestuia de a se inmormanta in biserica manastirii acolo unde odihneste sotia sa Vladaia ,sfarsitul sau fiind neelucidat, probabil in luptele pentru putere politica din acea perioada .Manea Persanu ,este unul din marii boieri ai timpului,fiul lui Manea Negrul,mare vistier.S-a casatorit cu Vladaia ,fiica lui Dimitrie Ghizdavat,banul care era casatorit cu fata vornicului Dan Durduca,stramosul familiilor Buzestilor si Dragoestilor.Era cumnat cu Tudor din Dragoesti (ctitorul Manastirii Surpatele) , langa care apare in pomelnicul Manastirii Arges intre boierii mari ai tarii .Manea,ajunge in mai multe functii : astfel este vornicul lui Radu de la Afumati cea mai inalta dregatorie dupa ce fusese pe rand :sluga domneasca(1498),clucer(1512,1519,1520),vlastelin al lui Neagoe Basarab,mare stolnic al luiVladislav al treilea, ca in cele din urma sa devina vlastelin si mare vornic al lui Radu de la Afumati intre 1525 septembrie-1527 19 iulie,care il considera ,,din casa'',apoi fost mare vornic in sfat 1528 5mai, vornic 3 iulie 1537.

Neamul sau a fost unul de vaza si de rudele sale se leaga existenta multor manastiri si biserici din zona:Dragoesti,Stanesti,Calui,Seaca si altele,dar si anumite episoade din istoria noastra . Vladaia sotia lui Manea ,a fost sora cu Dumitra sotia lui Tudor din Dragoesti si cu Manea Ghizdavat care impreuna cu Vilaia fica lui Mogos spatarul si nepoata a lui Mogos banul(ctitorii manastiriiStanesti) au avut pe Maria sotia lui Radu Buzea ,mama fratilor Buzesti:Radu,Preda,Stroe cei care il vor salva pe Mihai Viteazul la Vidin si care vor termina manastirea Calui inceputa de bunicul lorVlad banul.

Manea Persanu inpreuna cu Vladaia au costruit si biserica Sfantul Nicolae Andronesti din Targoviste in 1527,distrusa de turci si refacuta de Elena sotia lui Matei Basarab ,dar au dorit ca necropola sa le fie la Seaca -Musetesti.In pronaosul bisericii in partea de miazanoapte se gaseste mormantul Vladaei cu urmatoarea inscriptie in limba slavona :,,a zraposat roaba lui dumnezeu Vladaia,jupanita marelui vornic(ului)manea,lunaGhenai(gherar),2 zile valeatul 7037(1528)''.Inscriptia roasa de vreme,dar descifrabila ,este citata de Virgil Draghiceanu in Buletinul Comisiunii monumentelor istorice,facand corecturile dupa regulile gramaticii slave. Dupa moartea sotiei, Manea daruieste manastirii in 1528 un epitrahir cu inscriptia daniei descoperit de Alexandru Odobescu,obiect de cult care actualmente se afla la muzeul din Belgrad asta dupa ce in 17 aprilie 1527 impreuna cu Vladaia i-au daruit un Tetraevangheliar al lui Macarie.Cu siguranta ca au fost daruite si alte obiecte de cult necesare vietii liturgice ,dar acestea nu s-au pastrat dar se remarca interesul aparte a lui fata de credinta crestina prin faptul ca a ridicat cele doua ctitorii ,a ajutat Manastirea Arges care il pomeneste si a initiat lucrari de reparatii la biserica Sfanta Vineri din Targoviste .Manea Persanu ,trebuie sa se inscrie in tipologia boierilor din acea vreme ,destul de complicata .Faptul ca este ctitor a la Targoviste si mai ales la Seaca(unde a dorit sa se inmormanteze) ,si pomenit la Curtea de Arges ,ca daruieste multe odoare ne prezinta un boier credincios .Credinta era esentiala ,caci pentru a ridica biserici si mai cu seama manastiri ,trebuia sa aiba :credinta ,bunuri materiale,si incuvintarea autoritatii bisericesti.Cu siguranta a avut si o cultura religioasa ,data de participarea la slujbe si la practicarea postului,spovedaniei si a rugaciunii.Tot odata tinand seama de legenda ca a construit biserica manastirii pe locul unde a ucis pe porcarul ce l-a ascuns in desimea codrului ,de pericolul dusmanilor ,iar spre pocainta a ridicat biserica , ni-l prezinta ca pe un crestin dispus la pocainta ,ca stare de indreptare . Pe langa aceste lucrari s-a ingrijit de intretinerea manastirii inzestrand-o cu terenuri,mori, livezi,lacuri,,sate de tigani asa cum reiese din documentele de donatie atat ale lui cat si ale urmasilor cum sunt cele din :16 sept. 1519., aprilie 1526 (Radu voevod),2 sept.1528(Pitesti-Radu voevod),7 sept. 1528 (Targoviste Radu voevod),13 mai 1529(Targoviste – Moisi voevod),16 ian.1533( Targoviste -Vlad voevod), 15 iunie 1530 (Vlad voevod),21 iulie 1532( Pitesti _Radu voevod),23 aprilie 1538(Radu voevod),1 iulie 1543(Radu voevod),26 august 1555(Patrascu voevod),29 august 1566(Bucuresti-Petru voevod),22 ianuarie si 23 mai 1570 (Alexandru voevod).Toate aceste documente se gasesc la Arhivele Statului.

Manastirea Seaca -Musetesti a avut o perioada infloritoare destul de scurta pe care am putea-o lega de ctitorii sai .Incepand cu a doua jumatate a sec. 17 -lea,manastirea a cunoscut o perioada de declin,urmasii ctitorilor nu au reusit sa o mentina de sine statatoare si au inchinat-o ca metoh manastirii Cozia,la 1664,,impreuna cu toate satele si morile si rumanii si tiganii oricati se vor afla sa poarte grija de ea''.Se ajunsase aici pentru ca dupa spusele stranepotilor ,Dragomir si fratele sau David,manastirea,,a ajuns aceasta in saracie si pustie de tot''. Ca si alte mici manastiri boieresti si Seaca intampina greutati iar subordonarea lor unora mai mari era singura solutie . V-a fi ,,infrumusetata de un Mitrofan ieromonah si un Constantin polcovnicul din Dragasani,cat si de un Constantin logofatul din Craiova (poate urmasi din acei boieri amintiti) pe la 1807. Dealungul vremii a format preoti si monahi ,tinand aprinsa flacara credintei pana in vremea lui Cuza cand se face inproprietarirea fostilor robi ai schitului pe mosiile sale.Ultimul calugar cunoscut de localnici a fost Pafnutie prin 1877,ramas in jurul manastirii dornic sa o salveze .Se pare ca acesta era apropiat de staretul de la Cotmeana ( acolo unde poate s-a retras) si in timpul slujbelor de la Curtea de Arges ,acestia intervin pe langa Regina Elisabeta pentru salvarea manastirii Seaca. Se pare ca aceasta ar fi venit sa o viziteze intr-o luna de octombrie ,a fost intampinata In dreptul bisericii de lemn din Cornatelu de catre invatator si copii satului desculti .A inaintat pe Valea Gugului dar cand sa treaca garla radvanul cu cei 4 cai albi era sa se rastoarne si sa i-a foc,asa ca s-a intors din drum iar darul pentru manastire l-a lasat copiilor care o asteptasera infrigurati.Cert este insa ca in lunile martie -iunie 1821,este cercetata deTudor Vladimirescu insotit de haiducul Iancu Jianu.Ce s-a intamplat atunci cunoastem din relatarea unui pandur Calugareanu,martor si participant la evenimente .Insemnarile sale ,au fost scrise pe ultima coperta a unei carti intitulata ,,Muzio Clementi Sonatines puor le piano'' tiparita la Lei pzig in 1719 si sunt adresate fiului sau Constantin ca un testament.Aflam ca acest Calugareanu << am jafuit est ceaslov cu slove de alt graiu din lacrele cantalarii manastii Musetesti........Am venit domnul aici ce ne-au facut pandurii si noi l-am ferit in locul coperit din cimitiriu Balanului si mai spuiu sa se stie ca Domnul si-au pierdut braul cu samne si da laoti gasi sa-i faceti ducere la manastire in Musetesti spre pominire la cinstitul igumen ce l-au coperit pa domnul la chilii''

Din intreg ansanblul manastiresc care cu siguranta a fost unul care sa asigure functionalitatea ,a mai ramas doar biserica manastirii,celelalte constructii fiind distruse odata cu plecarea ultimilor monahi pana prin 1940 cand inca mai se vedeau ruinele boltite probabil ale chiliilor precum si ale pivnitei ,pentru ca in final sa se treaca cu buldozerul peste acestea ca sa se faca loc drumului foresiter aflat la 7 m de acest monument ,pe care il afecteaza cu fiecare masina plina de lemne ce il strabate .Biseica cu hramul Adormirea Maicii Domnului,deserveste actualmente ca filie a Parohiei Cornatelu pe urmasii fostilor sai robi.Este in plan triconic,cu absidele naosului semicirculare in interior si poligonale in exterior,avand o turla peste naos si una peste pridvor in care se afla clopotnita.Puternice fundatii din caramida sustin zidurile groase de aproape 1m.Intrarea in altar,se face prin cele doua usi ,usile centrale numite ,,imparatesti'',lipsind datorita lipsei de spatiu.Naosul este format dintr-o turla centrala sprijinita pe doua randuri de arce longitudinale care flancheaza absidele laterale si este despartit de altar prin tampla sau catapeteasma formata din trei randuri de icoane .Pronaosul este boltit cu un semicilindru longitudinal,iar trecerea se face prin deschideri arcuite,dispuse in ax,care strapung grosimea mare a zidurilor.Pridvorul este de plan dreptunghiular,cu o bolta semicilindrica transversala,iar peretii laterali sun prevazuti cu deschideri sub forma de mici arcade .Biserica nu a avut nici soclu nici brau,singurul décor l-a constituit jocul cromatic de alb-galbui al fatadelor si griul invelitorii de sindrila.Dupa prima renovare fatadele au fost tencuite .lasand sa alterneze randurile de caramizi tencuite cu cele aparente ,introducandu-se ca element decorativ rozeta.Mai tarziu se vor aplica picturi in medalioane ale proorocilor ,unele inca vizibile .Ultimele reparatii au loc in 1854 si 1910 cand se schimba acoperisul cu unul din tabla si cand se inalta in chip nefericit cu 1m,ingreunand astfel structura de rezistenta. Nu mai vorbim de interventia ,, criminala'' cu bronz pe aureole si pe contururi prin 1970.

Pisania alcatuita de la 1910 o dateaza gresit la 1427:,,Aceasa sfanta Biserica zidita din temelie din 1427(sic) de Manea Vornicul si vladaia doamna din Dragasani,s-a prenoit radical din initiativa si prin staruinta primului titor Iancu Boncaenu,ajutat de Ilie Rada,Iordache Belita,si intreaga obste a satului Seaca cum si pr. Marin Gorjanu paroh,Ghica Alexandrescu,C-tin turbatu,epitrop si titor..D Oprea,B Pinta,D Belita,St. Dinca,I M. Stanca,M Stanca,I Gasca,,G.D.Preda,I Stoica,T Stancu,I.pinta,F.Parvulet,B. Serban,I.V.Pinta,R.Badea,A.Joita,N. Tordea,M. Stana,N.Tudorache,Lutu,P.Miclu,I.Gancea,I. Kelu,G.Serbana,I.Serbanas,D.Ilie,G.Belita,,D.Boncea,G.D.Boncea,V.Badea,I.Tudorache,D.M.Stanca,V.V. Barbulica,D.D. Preda,R.N. Preda,I.D. Preda,D. Ologu,I.Dinca,S.Tudorache,D.M. Stana,I.M.Stana D.D.Badea,I.M Badea,I.Gugu,D.Necsulescu,I.Ciobanu,M.Turbatu,I.M.Giura,I.Craciun,S.M. Panda,O.Radut,,pr.Albesti-Preot Teodorescu,I.Radulescu,M.Frichinea. Ajutatori.''

Dupa transformarea in bisrica de mir ,Seaca-Musetesti, a devenit filie a Parohiei Cornatelu, avnd aceiasi slujitori:

-Preot. Marin Gorjanu 1886-1921

Nae Aluneanu 1921-1923

Ion Sebescu 1925

Marin Stanescu 1925-1970

Ion Stefanescu 1970-1998

Stochita Marian 1998-

In ultimii ani s- au facut demersuri atat pentru salvarea monumentului ca atare ,cat si de reinfiintare a manastirii, dorinte neimplinite pana acum ,din lipsa ,,relatiilor '' cu noii boieri ai acestor meleaguri. S-a refacut integral acoperisul in anul 2004.In zilele de 12 iulie 2008 si 11 aprilie 2009 a fost cercetata de primul episcop al Oltului P.S. Sebastian al Slatinei si Romanatilor.

La Seaca privind biserica ce se incapatineaza sa supravietuiasca,se deschide o pagina de istorie a neamului si a Bisericii noastre.Sunt 100 de ani de cand nici o mana de mester n-a atins-o.Zidurile s-au crapat ,pictura interioara abia se mai distinge .Totul pare neatins de secole,putini credinciosi isi mai pierd pasii prin iarba la Vecernie ,multi nici mormintele nu le mai ingrijesc.In rest o padure de cruci vechi si mancate de ploi,stau de paza veghind vremurile de alta data , depunand marturie a credintei ortodoxe ce a inflorit acum o jumatate de mileniu, ce a ofilit acum mai bine de un secol,ce se pastreaza inca in amintirile celor ce pretuiesc si a celor ce au cercetat cea mai veche biserica a Oltului. In padurea cu nume parca predestinat SEACA,inca se mai aude glasul tanguit al celor ce au ctitorit,au ajutat, au slujit aici. In plina competitie de construire de noi si noi biserici ,cat mai moderne,cat mai utilate, din strafundurile istoriei acestia striga catre Milostivul Dumnezeu(singurul care nu a uitat-o) ,asteptand un OM care sa stearga praful uitarii de pe acest impunator -cel putin prin vechimea lui- monument al trecutului......

SEACA MUSETESTI.